Armenia și Azerbaidjanul semnează la Casa Albă un acord care încheie decenii de conflict

Liderii Armeniei și Azerbaidjanului au semnat un acord de pace mediat de SUA, menit să pună capăt deceniilor de conflict dintre cele două țări, într-o ceremonie găzduită de președintele american Donald Trump la Casa Albă. Prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, și președintele azer Ilham Aliyev, așezați de o parte și de alta a lui Trump, au semnat și ei pe 8 august acorduri cu Statele Unite pentru a explora împreună oportunități economice. Trump i-a lăudat numindu-i „doi lideri foarte inteligenți” care vor intra în istorie pentru că au ajuns la acorduri și pentru că s-au angajat în favoarea unei păci permanente după decenii de conflict. „Armenia și Azerbaidjanul se angajează să oprească pentru totdeauna toate luptele, să deschidă comerțul, călătoriile și relațiile diplomatice și să își respecte reciproc suveranitatea și integritatea teritorială”, a declarat Trump. Președintele SUA a declarat, de asemenea, că ridică restricțiile privind cooperarea militară cu Azerbaidjanul, o acțiune pentru care Aliyev s-a declarat recunoscător. Restricțiile au fost impuse Azerbaidjanului în 1992. Întrebări fără răspunsLaurence Broers, cercetător asociat la Chatham House, un grup de experți din Londra, a declarat că sunt necesare mai multe informații înainte ca acordul să poată fi salutat ca un mare progres. „Per total, avem încă o mulțime de întrebări fără răspuns”, a spus el într-un răspuns scris la o solicitare de comentarii din partea RFE/RL. „În ciuda aparenței, să fim clari că nu a fost semnat niciun acord de pace: doar un angajament de a semna unul care a fost deja finalizat”, a spus Broers, specializat în conflicte, pace și guvernare în Caucazul de Sud. Ridicarea uneia dintre precondițiile Azerbaidjanului pentru semnare - dizolvarea Grupului de la Minsk al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) - a fost convenită, dar există și alte condiții mult mai dificil de prevăzut sau de gestionat, a spus el. „Așadar, nu am ajuns încă «acolo», chiar dacă prinderea de avânt și angajamentul reînnoit față de pace sunt, desigur, binevenite”, a spus el. OSCE salută progresele înregistrate în direcția păcii și încurajează Armenia și Azerbaidjanul „să facă tot posibilul pentru a instaura pacea”. Organizația a declarat pentru RFE/RL într-un comunicat că „rămâne angajată în toate eforturile care vizează aducerea păcii și stabilității durabile în ambele țări” și este pregătită să sprijine eforturile acestora. Konul de Moor, consultant pentru Caucazul de Sud la Grupul Internațional de Criză, a declarat că evenimentele de la Casa Albă ar putea fi văzute ca începutul păcii, dar unele aspecte rămân neclare. „În zilele următoare, vom avea mai multe informații despre acel drum sau coridor. Este încă coridorul asupra căruia Azerbaidjanul a insistat? Care vor fi regulile și reglementările? Cum vor fi deschise granițele? Au fost rezolvate aceste probleme?”, a spus ea. Un alt obstacol în calea unui acord este cererea Azerbaidjanului de a modifica constituția armenă, a adăugat ea. Conform rapoartelor, aceste modificări ar putea dura până în 2027. „Această cerință ar putea fi, de asemenea, unul din obstacolele în calea unui tratat de pace”, a spus ea. Promovarea păcii și prosperitățiiAcordurile economice ar putea pregăti terenul pentru redeschiderea unui coridor strategic de transport în Caucazul de Sud, care a fost închis de la începutul anilor 1990. Acordurile oferă SUA drepturi de leasing pentru dezvoltarea coridorului - care ar traversa teritoriul armenesc din sud - sub denumirea de Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională (TRIPP). Coridorul va lega Azerbaidjanul de enclava sa Nahicevan, care este separată de restul țării de un braț de teritoriu armean lat de 32 de kilometri, și va include în cele din urmă o linie feroviară, linii de petrol și gaze și linii de fibră optică, permițând circulația mărfurilor și, în cele din urmă, a persoanelor. „Vom întoarce pagina impasului, confruntării și vărsării de sânge și vom oferi un viitor luminos și sigur copiilor noștri. Sunt foarte fericit pentru că astăzi scriem o nouă istorie măreață”, a declarat Aliyev la ceremonia de semnare. Pașinian a adăugat: „Astăzi am atins o piatră de hotar semnificativă în relațiile dintre Armenia și Azerbaidjan, punând bazele pentru a scrie o poveste mai bună decât cea pe care am avut-o în trecut.” Refacerea frontierelor postbeliceArmenia și Azerbaidjanul au purtat două războaie majore pentru regiunea cunoscută sub numele de Nagorno-Karabah de când și-au câștigat independența în urma prăbușirii Uniunii Sovietice în 1991. Cele două națiuni din Caucazul de Sud au făcut pași semnificativi pentru a remedia relațiile de la ultimul conflict armat major din 2020 și exodul ulterior al populației etnice armene din regiunea disputată, pe care oficialii din Erevan o recunosc acum ca teritoriu suveran azer. „Sunt optimistă și am așteptări pozitive. M-am uitat la știri de mai multe ori, m-am emoționat și am plâns”, a declarat o femeie din Armenia pentru RFE/RL. „Îmi pare rău pentru toate viețile pe care le-am pierdut. [Totuși] mă simt optimistă.” Probleme la frontierăÎntr-o altă realizare diplomatică salutată de comunitatea internațională, Armenia și Azerbaidjanul au făcut prima delimitare și demarcare a unei secțiuni de 13 kilometri a frontierei lor de nord în primăvara-vara anului 2024. Drept urmare, armata armeană s-a retras din patru sate nelocuite care făceau parte din Azerbaidjanul sovietic înainte de izbucnirea războiului dintre cele două țări la începutul anilor 1990. Ambele părți au convenit să continue procesul de delimitare și demarcare a frontierei, dar în ultimul an nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește alte secțiuni ale frontierei - unde Armenia susține că Azerbaidjanul continuă să ocupe peste 200 de kilometri pătrați din teritoriul său. Opoziția armeană a denunțat controversata demarcare a frontierei și alte mișcări diplomatice ale Erevanului drept „capitulare”, cerând demisia lui Pașinian. Cu toate acestea, protestele stradale și mitingurile susținute ale opoziției, care au atras mii de oameni în mai și iunie 2024, au eșuat în cele din urmă, prim-ministrul armean susținând că eforturile guvernului său pentru o pace durabilă cu Azerbaidjanul se bucură încă de un larg sprijin public. Coridorul de transportConform uneia dintre clauzele acordului de încetare a focului din 2020, mediat de Moscova - care a pus capăt războiului sângeros de 44 de zile din Nagorno-Karabah - Armenia trebuie să garanteze „securitatea conexiunilor de transport” dintre Azerbaidjanul continental și enclava sa vestică Nahicevan, asigurând „deplasarea nestingherită a cetățenilor, vehiculelor și mărfurilor în ambele direcții”. Armenia, țară fără ieșire la mare față de Azerbaidjan și Turcia, a insistat că orice rută de tranzit trebuie să facă parte dintr-un proces regional mai amplu de deblocare și trebuie să respecte suveranitatea, jurisdicția și integritatea teritorială a Armeniei. Oficialii de la Erevan au respins ideea și chiar discuția despre un coridor extrateritorial, numind-o o revendicare teritorială voalată a Azerbaidjanului. În 2024, incapabile să ajungă la o soluție comună, Azerbaidjanul și Armenia au indicat că problema conectivității va fi tratată separat de acordul de pace. Conform acordului de încetare a focului din 2020, controlul asupra legăturilor de transport dintre Armenia și Azerbaidjan urma să fie exercitat de Serviciul de Grăniceri FSB al Rusiei. Cu toate acestea, în urma unei serii de evenimente - inclusiv eșecul forțelor de menținere a păcii ruse în protejarea populației etnice armeane din regiune în timpul ofensivei Azerbaidjanului din septembrie 2023 și retragerea ulterioară a acestora - Armenia și-a schimbat orientarea geopolitică, distanțându-se de Moscova și aliniindu-se mai strâns la Occident. Broers a declarat că redenumirea Coridorului Zangezur în Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională înlocuiește și proiectul rusesc de a controla ruta. „Dacă există o problemă asupra căreia Baku și Erevanul au căzut de acord de-a lungul anilor, aceasta este că nu doresc un monopol rusesc asupra gestionării conflictului dintre ele. Așadar, acest lucru poate fi văzut ca un rezultat pozitiv”, a spus el. El a menționat însă că perspectivele armene și azere cu privire la modul în care va funcționa această rută „par a fi încă foarte diferite și este prea devreme să spunem cum se vor manifesta aceste diferențe”. Reacția jucătorilor regionaliTurcia a salutat acordul, declarând că a fost exploatată „o oportunitate istorică pentru pacea și prosperitatea Caucazului de Sud”. Această evoluție este „o evoluție extrem de importantă în ceea ce privește asigurarea păcii și stabilității regionale”, a declarat Ministerul turc de Externe într-un comunicat. Rusia și Iranul au fost mai puțin pozitive, deoarece deschiderea unei rute de tranzit prin Armenia are potențialul de a lega Caucazul și Asia Centrală, bogate în petrol și gaze, de Europa, ocolindu-le. Atât Rusia, cât și Iranul și-au exprimat îngrijorarea cu privire la o potențială prezență americană în regiunea strategică Syunik a Armeniei, la granița cu Iranul. Moscova a acuzat Washingtonul că încearcă să deturneze procesul de pace armeano-azerbaidjan și să marginalizeze puterile regionale. „Occidentalii își propun să transfere procesul de reconciliere dintre Baku și Erevan pe propriul drum”, a declarat Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe, într-o conferință de presă din 24 iulie. „Știm, de asemenea, unde duc de obicei aceste căi. Acest lucru poate duce la un dezechilibru al sistemului de securitate din regiune.” Iranul și-a exprimat, de asemenea, opoziția fermă față de orice acord despre care consideră că ar putea pune în pericol granița sa de nord cu Armenia. Un consilier de rang înalt al liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat țările „din regiune sau din afara ei” să înceteze să caute un coridor terestru pentru Azerbaidjan care ar trece printr-o regiune armeană la granița cu republica islamică. Broers a spus că există doi posibili factori care pot influența negativ acordul semnat la Casa Albă: Rusia și Iranul. Ambele sunt „încorporate în Caucaz și au numeroase pârghii pe care le pot folosi”, a spus el. „Rusia a criticat deja acest acord și ne putem aștepta la o ostilitate mai mare și susținută din partea Rusiei față de planul TRIPP”. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

09.08.2025 10:47