Zelenski, după ce Trump a propus schimb de teritorii: „Sfârșitul războiului trebuie să fie corect”. Europa cere creșterea presiunii pe Rusia

„Sfârșitul războiului trebuie să fie corect și sunt recunoscător tuturor celor care sunt alături de Ucraina și de poporul nostru astăzi pentru pacea din Ucraina, care apără interesele vitale de securitate ale națiunilor noastre europene”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o postare pe rețelele de socializare. În urmă cu o zi președintele american Donald Trump a confirmat că va avea o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, în Alaska, pe 15 august și a vorbit de „schimb de teritorii”, fără a explica la ce anume se referă, pentru că Ucraina nu deține teritorii rusești. Liderii europeni, sprijin „ferm” pentru UcrainaLiderii europeni au reiterat „ferm” sprijinul pentru Ucraina, după ce Kievul a respins sugestiile SUA că ar trebui să cedeze o parte din teritoriu Rusiei. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că viitorul Ucrainei „nu poate fi decis fără ucraineni”, după ce președintele american a anunțat că se va întâlni cu omologul său rus în Alaska pentru a discuta despre încetarea războiului în Ucraina. „Suntem convinși că doar o abordare care combină diplomația activă, sprijinul acordat Ucrainei și presiunea asupra Federației Ruse pentru a pune capăt războiului său ilegal poate avea succes”, se arată într-o declarație comună a liderilor britanic, francez, italian, german, polonez și finlandez. Liderii europeni au oferit un plan alternativ la propunerea de încetare a focului din partea SUA. Declarația spune că liderii au convenit asupra „necesității unor garanții de securitate robuste și credibile care să permită Ucrainei să-și apere eficient suveranitatea și integritatea teritorială”. „Ucraina are libertatea de a-și alege propriul destin”, se arată în declarație, semnată și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Suntem pregătiți să sprijinim această activitate pe plan diplomatic, precum și prin menținerea sprijinului nostru militar și financiar substanțial pentru Ucraina”, se arată în declarația liderilor, care spun că vor continua să fie „ferm alături de Ucraina”. Comentariile vin înaintea discuțiilor planificate în Alaska pe 15 august între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin - prima lor întâlnire de la preluarea mandatului de către Trump în ianuarie - în încercarea de a rezolva războiul din Ucraina, care durează de 41 de luni. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Kievul „apreciază și susține pe deplin” declarația comună a aliaților săi europeni, făcută imediat după anunțul lui Trump, în care au reiterat apelurile ca orice negocieri de pace cu Rusia să includă Ucraina. NBC News, citând un oficial american de rang înalt și alte trei persoane informate despre această chestiune, a relatat la sfârșitul zilei de 9 august că Casa Albă are în vedere și invitarea liderului ucrainean Volodimir Zelenski la reuniunea din Alaska. Cu toate acestea, Reuters a citat ulterior un alt oficial al Casei Albe care a declarat că, deși Trump ar fi deschis unei întâlniri tripartite în Alaska, deocamdată planurile sunt doar pentru discuții bilaterale Trump-Putin, așa cum a solicitat liderul rus. Vicepreședintele american JD Vance a spus că „SUA sunt în proces de programare a momentului în care Putin și Zelenski se vor putea așeza și discuta despre încheirea conflictului” și a dat asigurări că SUA vor menține dialogul deschis cu Ucraina și Zelenski, dar a spus că nu crede că „va fi productiv ca Putin să stea e vorbă cu Zelenski înainte de întâlnirea cu Trump”. Kaja Kallas: Orice acord privind Ucraina trebuie să includă Kievul. Miniștrii europeni, convocați pe 11 augustÎnaltul șef al politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a reînnoit apelul ca orice acord între Washington și Moscova pentru a pune capăt războiului din Ucraina să includă Kievul și UE. „SUA are puterea de a forța Rusia să negocieze serios. Orice acord între SUA și Rusia trebuie să includă Ucraina și UE, deoarece este o chestiune de securitate a Ucrainei și a întregii Europe”, a declarat Kallas pe 10 august. Kallas a anunțat, de asemenea, că va convoca o reuniune a miniștrilor europeni de externe pe 11 august pentru a discuta următorii pași. „Dreptul internațional este clar: toate teritoriile ocupate temporar aparțin Ucrainei”, a declarat Kallas, reiterând sprijinul pentru Ucraina, care a respins sugestiile SUA că ar trebui să cedeze o parte din teritoriu Rusiei. Kallas a avertizat că „un acord nu trebuie să ofere o rampă de lansare pentru o nouă agresiune rusească împotriva Ucrainei, a alianței transatlantice și a Europei”. Putin a exclus până acum o întâlnire cu Zelenski, care a declarat că este pregătit pentru astfel de discuții directe. Trump a sugerat că orice încetare a războiului ar putea include „schimbul de teritorii”. Acest lucru ar putea intra în conflict cu poziția afirmată consecvent de Kiev, care spune că trebuie să recupereze tot teritoriul ocupat în prezent de Rusia. „Vom recupera unele teritorii și vom schimba altele”, a declarat Trump la Casa Albă pe 8 august. „Vor exista unele schimburi de teritorii spre binele ambelor părți, dar vom vorbi despre asta fie mai târziu, fie mâine.” Volodimir Zelenski: „Ucrainenii nu-și vor da pământul ocupantului”Într-o înregistrare video publicată câteva ore mai târziu, Zelenski a avertizat că orice acord de pace care exclude Kievul sau care impune cedarea de teritorii nu ar fi acceptabil. „Ucrainenii nu își vor da pământul ocupantului”, a spus el. „Orice decizii luate fără Ucraina sunt în același timp decizii împotriva păcii. Nu vor aduce nimic. Acestea sunt decizii inactive. Nu vor funcționa niciodată”, a spus Zelenski. „Calea către pace pentru Ucraina trebuie stabilită împreună – și numai împreună cu Ucraina – acesta este un principiu cheie”, a spus el. Macron – în urma unor convorbiri telefonice cu Zelenski și alți aliați occidentali – a reiterat aceste remarci, spunând că „viitorul Ucrainei nu poate fi decis fără ucraineni, care luptă pentru libertatea și securitatea lor de mai bine de trei ani”. Wall Street Journal, citând negociatori anonimi, a relatat pe 9 august că oficialii europeni au prezentat o contrapropunere la planul american nespecificat, inclusiv cerința ca un armistițiu să aibă loc înainte de a se lua orice alte măsuri și ca orice schimb de teritorii să fie reciproc și să includă garanții de securitate. Oficialii europeni și-au prezentat propunerile vicepreședintelui american JD Vance în timpul unei întâlniri cu oficiali ucraineni și europeni, desfășurată la o vilă de la țară în afara Londrei, pe 9 august, scrie WSJ. Relatarea WSJ nu a putut fi verificată. Reuters a declarat că un oficial european a confirmat că a fost înaintată o contrapropunere, dar nu a oferit detalii. Zelenski a declarat că șeful său de cabinet, Andrei Iermac, a fost prezent la întâlnirea din Marea Britanie. „Au avut loc discuții între reprezentanții securității din Statele Unite și Europa - Ucraina, Statele Unite - vicepreședintele Vance, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Finlanda și Polonia. Întâlnirea a fost constructivă. Toate mesajele noastre au fost transmise. Argumentele noastre sunt auzite”, a declarat Zelenski. El a adăugat că „este important ca abordările noastre comune și viziunea comună să contribuie la o pace autentică. O poziție consolidată. Un armistițiu. Sfârșitul ocupației. Sfârșitul războiului.” Într -un comunicat al Downing Street se spune că premierul britanic Keir Starmer și Macron au discutat telefonic „despre ultimele evoluții din Ucraina, reiterând sprijinul lor neclintit față de președintele Zelenski și pentru asigurarea unei păci juste și durabile pentru poporul ucrainean”. „Aceștia au salutat eforturile președintelui Trump de a opri masacrele din Ucraina și de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei și au discutat despre cum să continue colaborarea strânsă cu președintele Trump și președintele Zelenski în zilele următoare.” Discuțiile Trump-Putin au loc într-un moment crucial: Trump se afirmă din ce în ce mai frustrat de Putin, iar președintele rus nu dă niciun semn că ar putea renunța la cerințele sale maximaliste. Trump și Putin au avut șase convorbiri telefonice până acum, iar trimisul principal al Casei Albe a călătorit la Moscova de cel puțin trei ori. Consilierul pe probleme de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a confirmat întâlnirea și a declarat că Alaska este un loc simbolic, având în vedere granițele arctice comune ale celor două țări. Invazia Rusiei s-a transformat în cel mai mare război terestru din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace. Războiul dus de Putin în Ucraina a destatat economic Rusia și a transformat economia acesteia într-o mașină de război, cu un guvern de tip stat polițienesc care incriminează disidența. Pierderile Moscovei, morți și răniți, se ridică la peste 1 milion, conform estimărilor occidentale. Se estimează că numărul morților de război din Ucraina depășește 100.000, cu un total de victime în jur de 400.000. În ciuda pierderilor și a presiunii internaționale, Putin și-a valorificat avantajul atât pe câmpul de luptă, cât și în afara lui. Trupele rusești distrug apărarea ucraineană, apropiindu-se de două orașe importante, Pokrovsk și Ceasîv Iar. Forțele rusești au atacat, de asemenea, orașele ucrainene cu un număr record de rachete și drone în ultimele luni, vizând civili, clădiri rezidențiale și infrastructura electrică. Ucraina a vizat, de asemenea, infrastructura militară din interiorul Rusiei cu atacuri cu drone. În dimineața zilei de 10 august, autoritățile din regiunea Saratov din Rusia au declarat că un atac cu drone ucrainene a avariat o instalație industrială neidentificată, ucigând cel puțin o persoană. Întâlnirea din Alaska, mica victorie pentru PutinDecizia de a se întâlni față în față cu Putin – lucru pe care predecesorul lui Trump, Joe Biden, l-a refuzat după invazie – reflectă convingerea lui Trump că relația sa cu liderul rus va duce la un acord de pace durabil. Pentru Putin, întâlnirea personală cu Trump – fără prezența lui Zelenski sau a oficialilor ucraineni – este o mică victorie, reflectând poziția lui Putin conform căreia Zelenski este un lider ilegitim și că o mare înțelegere pentru a pune capăt războiului poate fi realizată doar direct cu Statele Unite. Călătoria în Statele Unite este, de asemenea, o mică victorie pentru Putin, care se află sub un mandat de arestare pentru crime de război emis de Curtea Penală Internațională. Doar membrii curții sunt obligați să-l rețină, iar administrația Trump s-a declarat ostilă tribunalului de la Haga. În ceea ce privește posibilitatea invitării lui Zelenski la sesiunea din Alaska, NBC a citat un oficial american anonim care a declarat: „Toată lumea are mare speranță că acest lucru se va întâmpla”. Oficialul a adăugat însă că încă nu a fost făcută nicio invitație în acest sens. Ce vrea să spună Trump prin „schimb de teritorii”?Nu este fost clar ce a vrut Trump să spună prin „schimb” de teritorii, pentru că Ucraina nu deține în prezent niciun teritoriu rusesc. Rusia a preluat controlul asupra Peninsulei Crimeea și a unor părți din estul Ucrainei în 2014 și ocupă acum aproximativ o cincime din țară, inclusiv aproape toată regiunea Lugansk și părți substanțiale din regiunile Donețk, Zaporijie și Herson, despre care Moscova susține, fără temei, că aparțin Rusiei. Reuters a citat-o pe Olesia Petrițka, în vârstă de 51 de ani, care locuiește la Kiev și care a declarat că „niciun militar nu va fi de acord să cedeze teritoriu, să retragă trupele din teritoriile ucrainene”. Anunțul summitului a coincis cu termenul limită stabilit de Trump pentru Putin pentru acceptarea unui armistițiu. În caz contrar, spunea el în urmă cu zece zile, Rusia se va confrunta cu tarife vamale severe pentru petrol și alte exporturi ale Rusiei, alături de partenerii săi comerciali care se vor confrunta cu tarife secundare la petrolul achiziționat din Rusia. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

10.08.2025 12:15